Aş vrea să fac cu tine ceea ce face primăvara cu cireşii…


In ultimele doua secole, in diferite locuri ale lumii au fost descoperite 12 cranii realizate din cristal, ametist, topaz, cuart si alte materiale dure.

În prezent, ele se află în colecţii particulare sau sunt expuse în muzee din SUA, Franţa sau Marea Britanie. Iar dacă la început au fost percepute ca nişte opere de artă create de strămoşii noştri, unii cercetători au început să-şi pună întrebări după ce au aflat legenda amerindiană.

O veche legendă amerindiană povesteşte despre cele 13 cranii de cristal, de mărimea craniului uman, care ar conţine informaţii despre originile şi destinul umanităţii. Conform poveştii, într-o bună zi, într-un moment de răscruce pe care îl va traversa omenirea, toate aceste cranii de cristal vor fi reunite, pentru a dezvălui nepreţuitele cunoştinţe. Astfel, mai spune legenda, în 2012, când, după calculele calendarului maya, ar putea veni sfârşitul lumii, reunirea craniilor l-ar preîntâmpina.

Potrivit legendei, craniile de cristal ar fi fost aduse din spaţiu, de 13 reprezentanţi ai unor rase extraterestre diferite, care le-au încredinţat diverselor popoare. Când va sosi timpul, craniile vor fi redescoperite, prevesteşte aceeaşi legendă.

Cele 12 cranii trebuie aşezate în cerc, iar al 13-lea în mijlocul acestora. Odată realizată reunirea, lumea va fi complet schimbată, polii se vor inversa, oamenii vor dobândi cunoştinţe despre civilizaţii pierdute sau ascunse, ori lumea se va sfârşi. Acestea sunt câteva dintre teorii.

Unii cercetatori spun ca cel de-al 13-lea si cel mai mare craniu a fost deja descoperit, altii afirma ca nu se stie inca nimic despre el. De fapt, arheologii si cercetatorii incearca in zadar de multi ani sa afle motivul realizarii ciudatelor obiecte. Vechimea lor a fost estimata intre  1.000  si 36.000 de ani si nu ar putea fi realizate nici macar cu tehnologia prezentului.

Cristalele si craniile constituie o alaturare ce a iscat numeroase presupuneri legate de existenta extraterestrilor. De-a lungul timpului, omenirea a utilizat puterea cristalelor si a pietrelor in scopuri diferite. Cele mai vechi legende despre cristalele magice ne duc la Atlantida. Se presupune ca oamenii acestei rase avansate foloseau cristalele pentru a canaliza si utiliza energia macrocosmica. In practica medicala a multor culturi stravechi, se regaseste portul la git al amuletelor si talismanelor. Se foloseau diferite pietre, in functie de boala, pentru a obtine efectul tamaduitor dorit. Amerindienii si mayasii foloseau ei cristalele pentru diagnosticarea si tratamentul diferitelor boli. Astazi, datorita dezvoltarii rapide a tehnologiei, cristalele sint folosite pentru a transmite si amplifica energiile in multe feluri. Cristalele au fost considerate talismane magice inca din Evul Mediu si in prezent, pentru multi, puterea lor supranaturala este de necontestat. In acelasi timp, craniile simbolizeaza moartea si nenorocirea si sint folosite numai in practicile magiei negre.

Imbinarea dintre cele doua simboluri a iscat numeroase presupuneri legate de existenta extraterestrilor sau a unei civilizatii pamintene superioara fiintei umane. Craniile de cristal sint pietrele cunoasterii, iar cind vor fi reunite, vor schimba complet lumea. Obiectele au fost aduse din spatiu de 13 civilizatii diferite, care le-au dat spre pastrare diverselor popoare.

La inceput, craniile au fost privite ca niste opere de arta create de stramosii nostri, dupa ce s-a aflat legenda indiana, numerosi cercetatori au inceput sa  aprofundeze provenienta acestora.

Cert este ca specialistii in prelucrarea cristalelor afirma cu tarie ca felul in care au fost taiate aceste obiecte este atipic. Un cristal, indiferent de materialul din care se compune, creste pe trei planuri diferite, de-a lungul unei axe cristalografice. In functie de unghiul in care se afla aceste planuri, se formeaza fatetele pietrei. Cand un cristal este prelucrat in sensul invers al axei sale, se sparge pur si simplu in bucati foarte mici. Aceasta tehnica a prelucrarii se poate observa usor cu ochiul liber. In speta, modul de faurire a craniilor releva o tehnica necunoscuta pe Pamint.

Craniile descoperite sunt prelucrate dintr-un singur bloc de cristal si nu prezinta urme de slefuire!

Unii cercetatori spun ca cel de-al 13 craniu a fost deja descoperit, altii infirma stirea. In orice caz, descoperirea ultimului craniu ar elucida misterul intregii legende.

Specialistii opineaza ca din punct de vedere tehnic, craniile de cristal sint obiecte care nu pot fi reproduse sau realizate in zilele noastre nici de cei mai priceputi sculptori sau ingineri. Aceste teorii au dus la numeroase discutii contradictorii in privinta unui craniu de cristal studiat de exploratorul britanic Mitchell-Hedges.

Acesta a prezentat craniul ca o descoperire a fiicei sale Anna, in 1924. Mitchell-Hedges a condus o expeditie la ruinele unei localitati mayase,  Lubaantun, in Belize, cautand dovezi legate de existenta Atlantidei. El a povestit ca fiica sa a gasit craniul de cristal, intre vechi ruine unde a presupus ca odinioara a existat un templu mayas. Craniului ii lipsea mandibula, care a fost insa descoperita trei luni mai tirziu, la citiva metri distanta. Mitchell-Hedges a relatat ca, initial, a refuzat sa ia craniul si l-a oferit preotilor de acolo, dar ca ei i l-au dat in dar, in semn de bun ramas. Craniul a uimit prin faptul ca se asemana foarte tare cu un craniu uman, mai ales in ceea ce priveste structura maxilarului, mai precis mobilitatea mandibulei.

Cercetarile de mai tirziu si studiile minutioase asupra craniului efectuate de catre specialistii de la British Museum i-au dus pe acestia din urma la concluzia ca povestea lui Mitchell-Hedges era fictiune si ca exploratorul a intrat in posesia craniului – fara a se sti prin ce metode – abia in 1943. Unii sceptici afirma ca toata povestea descoperirii craniului este doar o inscenare facuta de cercetatorul Mitchell-Hedges, deoarece a vrut sa-i faca o bucurie fiicei sale adoptive, care, de fapt, in ziua descoperirii implinea 17 ani.

La lumina, acest craniu pare sa-si schimbe culoarea, citeodata se abureste usor, existind chiar momente cind in interiorul sau pot fi vazute imagini stilizate de munti si temple. Craniul a ramas mostenire fiicei lui Mitchell-Hedges, Anna, care continua sa sustina versiunea tatalui. Stabilita in Canada, Ana a efectuat mai multe turnee in intreaga lume, incercand sa convinga atit oamenii de stiinta cit si pe cei de rind ca obiectul misterios a fost intr-adevar descoperit in 1924, in vechiul templu mayas, si ca detine puteri miraculoase.

O concluzie certa si indiscutabila este aceea ca realizarea craniului descoperit de Mitchell-Hedges cu ajutorul tehnicii de slefuire si prelucrare cunoscuta de oameni la acea data este imposibila.

Craniul Mitchell-Hedges – cum a fost botezat – cintareste aproximativ 6 kilograme. Exceptind unele anomalii de la oasele pometilor, acest craniu este structurat din punct de vedere anatomic asemeni unui craniu uman. Din cauza formelor si dimensiunilor sale, s-a concluzionat ca imita, mai degraba, craniul unei femei.

Craniul Mitchell-Hedges a fost indelung studiat, una dintre cele mai amanuntite analize efectuindu-se in 1970, la laboratoarele Hewlett-Packard. Cercetatorilor li s-a parut cu atit mai misterioasa originea si modalitatea in care ar fi putut fi realizat acesta, cu cit toate indiciile le intareau convingerea ca  fusese sculptat impotriva axei cristalului.

Cercetatorii au mai concluzionat ipotetic ca singurele unelte utilizate pentru cioplirea craniului au fost diamantele iar finisarea s-a facut cu ajutorul unei solutii obtinute dintr-un amestec de nisip de siliciu si apa. Aceste ipoteze nu imbraca forma certitudinii intrucat ar fi fost nevoie de vreo 300 de ani pentru finalizarea lucrarii cu asemenea ustensile.

Concluzia certa a expertilor a fost insa aceea ca realizarea, de catre fiinta umana, unei forme atit de complexe si intr-o maniera desavirsita precum Craniul Mitchell-Hedges era practic imposibila.

Ei au mai afirmat ca, in timp ce craniul era luminat, acesta parea ca a luat foc, isi schimba culoarea si emana imagini si sunete stranii.

Desi Craniul Mitchell-Hedges a fost considerat esenta acestui gen de creatii, au mai fost descoperite si alte cranii similare, care au ridicat mari semne de intrebare. Intre ele exista o inrudire stranie, nu doar din cauza similaritatilor structurale si compozitionale, ci prin faptul ca ele par sa ascunda un fel de energie care le face sa comunice intre ele atunci cind sint adunate la un loc. Acest lucru a dus la ipoteza ca misterioasele cranii ar fi facut parte din aceeasi familie, ca ar fi avut creatori comuni si ar fi servit unor scopuri comune.

Pe linga Craniul Mitchell-Hedges, printre cele mai celebre se numara Craniul de Cristal Britanic si Craniul de Cristal Parizian, istoricii sustinind ca ambele au fost aduse in Europa, in 1890, de catre mercenarii mexicani. Cele doua cranii se aseamana ca dimensiuni si forma si s-a presupus ca, de fapt, unul dintre ele reprezinta o copie a celuilalt. Spre deosebire de Craniul Mitchell-Hedges, acestea doua nu sint sculptate cu o finete la fel de mare, unele trasaturi fiind superficiale si incomplete. Craniul botezat ET poate vindeca orice boala.

Alte exemplare cunoscute sint reprezentate de Craniul de Cristal Mayas si Craniul Ametist, descoperite in 1900 in Guatemala, respectiv, Mexic si aduse in Statele Unite de catre un calugar. Cele doua sint foarte asemanatoare, singura deosebire constind in faptul ca Craniul Ametist este realizat din cuart purpuriu.

ET este un alt craniu de cristal ce a trezit interesul cercetatorilor, el fiind descoperit la inceputul secolului XX in America Centrala. Realizat dintr-un cuart cenusiu, ET face parte dintr-o colectia particulara a unei femei care crede ca acesta are puteri miraculoase, putind vindeca orice boala. Ea a afirmat ca acest craniu a ajutat-o sa se vindece de o tumoare pe creier.

Craniul care este cel mai aproape ca structura si realizare de Craniul Mitchell-Hedges este cel cunoscut sub numele de Craniul de Cristal din Cuart Roz, descoperit in apropiere de Honduras. Craniul este mai mare decit cel Mitchell-Hedges, insa tradeaza aceeasi finete a lucraturii si are, de asemenea, mandibula mobila.

Au existat si exista inca numeroase convingeri, conform carora cristalul este o materie extrem de puternica, ce poate transmite si absorbi vibratii, emanind totodata un fel de energie psihica. Exista persoane care au afirmat ca, dupa ce au vizitat de mai multe ori Craniul Mitchell-Hedges si au petrecut mai mult timp in preajma sa, s-au vindecat, chiar si de boli cronice.

Cea mai interesanta ipoteza privind craniile a fost aceea ca, craniile reprezinta un fel de banci de date despre o rasa superioara, care este posibil sa fi existat pe Pamint. S-a presupus ca aceste cranii au fost codificate si ca in ele s-au inmagazinat numeroase date si informatii valoroase cu privire la misterioasa rasa creatoare, profetii legate de evenimentele urmatoarelor milenii precum si o istorie completa a vietii pe Pamint.

S-a incercat de nenumarate ori accesarea acestor presupuse date si informatii dar pana in prezent nu s-a obtinut nici un rezultat. Totusi, persoanele cu capacitati paranormale puteau obtine date despre informatiile din interiorul craniilor doar meditind in preajma acestora, insa aceste incercari nu pot fi certificate ca fiind rezultate concrete.

Exista si ipoteze conform carora craniile ar detine imagini despre fiinte extraterestre si istoriile altor civilizatii din univers, insa toate aceste teorii au ramas la stadiul de simple supozitii.

In ciuda numeroaselor ipoteze, modul in care au aparut si au fost create craniile de cristal a ramas un mister. Nu a fost exclusa presupunerea ca aceste cranii ar reprezenta dovezile existentei Atlantidei. A existat, de asemenea, si ideea ca cele 13 cranii contin date istorice despre o civilizatie inteligenta care ar trai undeva in adincul pamintului, ascunsa de privirile oamenilor.

O alta explicatie a fost ca artizanii din America Latina ar fi sculptat chiar ei aceste cranii prin metode numai de ei stiute si care nu au fost niciodata divulgate. Cei mai sceptici oameni de stiinta cred ca aceste cranii sint realizate intr-o perioada mult mai recenta decit s-a pretins si nu constituie decit incercarea de a-i pacali pe creduli ca ele reprezinta dovada unor puteri paranormale sau a existentei extraterestrilor.

In ziua de Craciun a anului 1994, o femeie se plimba calare pe calul sau prin ferma privata din apropiere de Crestone, Colorado, in San Louis Valley. In aceasta zona au fost adesea vazute lumini ciudate, OZN-uri si animale mutilate. O scinteiere de lumina produsa la nivelul solului i-a atras femeii atentia. Uitindu-se in jur, a vazut ceva ce stralucea in praf. A descalecat, a ridicat obiectul si l-a curatat. Parea sa fie un craniu facut din cristal sau sticla, dar deformat total, ca si cind cineva il topise si incercase sa-l refaca. Suprafata craniului era lucioasa si neteda. Pe de o parte avea ceva asemanator dintilor umani, iar de cealalta parte semana foarte bine cu profilul unui extraterestru. La baza, unde ar fi trebuit sa se afle gitul, era retezat.Femeia, care a dorit sa i se pastreze anonimatul, nu mai vazuse niciodata ceva asemanator. Cind l-a aratat unor specialisti, ea avea sa afle ca nu era prima descoperire de acest gen.Vestea despre craniul de cristal din San Louis Valley s-a raspindit cu repeziciune, iar cea care l-a gasit le-a permis sotilor Al si Donna Koon, precum si fiicei lor, Alta Jamison, sa-l expuna in magazinul lor de roci din Moffat, Colorado. Obiectul a devenit o adevarata atractie populara, aducind vizitatori din toate colturile Americii. Alta Jamison spune ca oamenii inzestrati cu capacitati paranormale pot comunica cu craniul. Unii chiar au simtit ca exista o legatura intre ei si craniu, despre care cred ca are constiinta si ca realizeaza conexiuni intre oamenii cu care vine in contact si o lume interioara a Pamintului. Altii afirma ca acest craniu culege informatii de la celelalte cranii descoperite pina in prezent si ca el ar putea fi cel de-al 13-lea si ultimul. Dar, conform legendei indiene, ar trebui sa fie mai mare si nu este foarte mare fata de celelalte. Misterul persista, iar Al Koon spune ca energia craniului este pozitiva. De asemenea, el marturiseste ca nimeni nu a descoperit din ce mineral anume a fost confectionat craniul, insa banuieste ca ar fi din cristal. Altii sint de parere ca un OZN l-a pierdut sau l-a trimis intentionat in zona. Multi dintre cei care au meditat asupra craniului par sa simta ca obiectul este parte integranta din energia umana si extraterestra.

Nick Nocerino, un cercetator care a studiat craniul, a meditat asupra lui doua zile la rind si a simtit ceva nou, cu toate ca energiile emise de el se aseamana cu cele emise de celelalte cranii. Craniul aflat in custodia sotilor Koon poate fi imprumutat pentru meditatie intr-o camera separata. Chiar si cele mai neincrezatoare persoane care au stat in preajma craniului au pretins ca au simtit o forma ciudata de energie, ce provenea din el, fiind relatate in acest sens si unele incidente bizare. De pilda, un sceptic a scos craniul din magazin si s-a apropiat cu el de masina. Una din roti a explodat fara vreun motiv. Un alt caz este cel al unui cercetator care a intrat in magazin pentru a filma craniul, dar cind a ajuns linga el a constatat ca aparatul de filmat nu mai functiona. Ca si celelalte cranii descoperite in America Centrala, nici acesta nu pare sa prezinte vreo urma de cioplire sau topire. El constituie o importanta descoperire in afara Americii Centrale, fiind inzestrat cu doua fete: una umana si cealalta extraterestra.

Probabil aţi auzit, mai puţin sau poate mai multe, despre diferite organizaţii secrete, ca Masoneria, Illuminaţii, Rosacruce, Ordinul Templierilo, Thule…  Nazistii si membrii Thule, credeau ca Terra are gauri la polul nord si ca in interior ar exista o alta civilizatie. Exista ipoteze si calcule corecte din punct de vedere fizic si matematic in privinta existentei unui portal la polurile Terrei. Poate cei care au existat candva si au locuit Atlantida, oriunde ar fi fost aceasta, fie ea sub Antarctida, in Marea Mediterana sau undeva intre Spania si Groenlanda au gasit acest portal si au reusit sa evadeze spre alta lume.

Marele matematician Euclid avea formulata o teorie conform careia, nu doar Terra ar fi „gaurita” ci si alte obiecte din Sistemul nostru Solar, iar Hubble confirma perfect aceste calcule prin poze uimitoare… Exploratorii care au atins polurile notau in jurnale ca au intilnit raulete cu apa calda, seminte de fructe exotice, poenite cu flori…Insa aceste lucruri nu prea au fost relatate intr-un mod deschis publicului. Si chiar de s-a spus ceva… Secretele mari sunt intotdeauna protejate.

Se pare ca S.U.A detine toti satelitii care supravegheaza polurile. De asemenea, uriasa afacere de succes cu Alaska se pare ca a fost o intelegere facuta pentru alte scopuri.

Oricare ar fi adevărul, faimoasele cranii de cristal continuă să fascineze. Misterul apariţiei lor lasă loc diferitelor interpretări si scenarii. Poate că, într-adevăr, odată reunite cele 13 cranii, lumea se va schimba. Poate că va reînvia civilizaţia aztecă. Ori cea mayaşă. Ori poate că va veni sfârşitul lumii (în anul 2012, după unele previziuni care ar fi conţinute în calendarul maya).
Orice ar fi, aceste cranii, daruri din cer (de la zei sau de la extratereştri), posibile unelte de comunicare cu alte civilizaţii sau numai nişte falsuri, poveştile care stau în spatele lor sunt totuşi impresionante, fascinante iar oamenilor mereu le-a plăcut să viseze…

Surse: Informatii de pe net

Comments on: "Legenda celor 13 cranii de cristal" (5)

  1. interesant…

  2. interesant, dar eu cred ca totusi e destul de impresionant faptul ca acaste cranii au fost facute cu asemenea detaliii la asemenea timpuri………..Poate ca nu stim atat de multe despre lume

  3. @ Fewr

    cine le-a facut? :))

  4. maria .eu cred ca civilizatiile anterioare erau super dezvoltate fata de a noastra si cum inaintam in timp perdem esentialul,imbatrinim{ca civilizatie} iar la sfirsitul CIVILIZATIEI 1{compusa din toate cele 13 (exemplu) civilizatii ce o compun} apar elementele ce le=au caracterizat pe fiecare in parte(ca la un fel de examen).Vezi: ele 13 cranii,Atlantida,misterele de sub virful Omu,de sub Sarmisegetuza,aparitiile OZN,minunile Bibliei si ale Fecioarei Maria,etc.Care e motivul nu vom sti,sau poate de,cindva,cei care dupa toate calatoriile milenare vor avea in bagaj adunat ceea ce trebuie pentru a pleca mai departe.Sufetul,spiritul,trupul,mintea sau altceva sau toate trebuie ingrijite pentru anumite etape de calatorie pina cind ajungi la destinatia finala.Exista oare sau sintem in permanenta trecere?Vom sti vreodata de unde am venit si unde vom pleca?

  5. bai maria esti desteapta tu

Cu tălpile prin rouă...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor etichete

%d blogeri au apreciat asta: